România a lipsit din trei evenimente internaționale majore desfășurate între 3 și 7 noiembrie 2026, care au redefinit modul în care inteligența artificială urmează să fie integrată în sistemele de educație la nivel european și global. Absența țării noastre din consorțiul european de infrastructură digitală pentru școli, dezbaterea privind regulile Google pentru elevi și summitul american dedicat alfabetizării în IA conturează, potrivit unei analize semnate de Mircea Bertea în Contributors, un tipar îngrijorător. Bertea este profesor doctor, formator național în didactici de vârf și transdisciplinaritate, expert în management educațional, evaluare și acreditare, membru al Centrului Internațional de Studii și Cercetări Transdisciplinare din Paris și al International Association for Safe & Ethical AI (IASEAI) din San Diego, California.
Un consorțiu cu opt state fondatoare, fără România
Cea mai concretă absență a săptămânii respective este consemnată într-un act juridic publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 4 noiembrie 2026. Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/2413 a înființat Consorțiul European pentru Infrastructură Digitală în Educație (EDU-EDIC), cu opt state fondatoare: Țările de Jos, care coordonează structura, alături de Franța, Spania, Grecia, Croația, Slovenia, Finlanda și Belgia. România nu se numără printre ele. Potrivit analizei lui Bertea în Contributors, platforma Digital Skills & Jobs România anunțase încă din vară, în consultarea publică privind foaia de parcurs pentru 2040, că urmează constituirea unui astfel de consorțiu dedicat educației, deci informația nu era secretă.
Autorul subliniază că miza consorțiului nu este tehnică, ci strategică: servicii digitale și instrumente de IA de încredere pentru școli, schimb securizat de date între instituții și reducerea dependenței de furnizorii din afara Uniunii Europene. Croația, Slovenia și Grecia, țări cu care România se compară adesea, au ales să fie prezente. O explicație publică a absenței românești nu a putut fi identificată, iar presa românească a relatat despre consorțiu fără a comenta lipsa țării noastre din el. Bertea formulează o ipoteză: primele patru state fondatoare și-au depus candidatura pe 31 august 2026, perioadă în care România se confrunta cu o criză de guvernare, cu un guvern interimar demis și dificultăți în numirea unui guvern legitim. Ușa nu s-a închis definitiv, precizează autorul în Contributors: celelalte state membre pot adera ulterior sau pot opta pentru statut de observator.
Tot în săptămâna 3–7 noiembrie, pe 5 noiembrie, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat Pachetul pentru educație și competențe, care include un certificat-pilot de alfabetizare în IA destinat elevilor de 15 ani, construit pe cadrul comun UE–OCDE, ce urmează să intre în vigoare din anul școlar 2027–2028. Bertea notează în Contributors că un comisar român vorbea despre educație în numele Europei exact în săptămâna în care România lipsea din consorțiul educațional european.
Google schimbă regulile pentru zeci de milioane de elevi, iar Europa răspunde prin consorții
Pe 3 noiembrie 2026, Google a anunțat că Gemini și instrumentele sale de IA nu vor mai fi activate implicit pentru elevi, lăsând școlilor libertatea de a decide. Decizia a venit după critici din partea părinților și ale unor senatori americani, însă, potrivit analizei publicate în Contributors, detaliul care a generat controversă a fost altul. Întrebat ce poate face o școală care dorește să dezactiveze complet inteligența artificială, Chris Phillips, vicepreședintele Google pentru educație, a răspuns că aceasta poate renunța în totalitate la Search, justificând că funcția de căutare și IA sunt acum „profund integrate”.
Lina Khan, fosta președintă a Comisiei Federale pentru Comerț din SUA, a acuzat Google că își folosește monopolul pe căutare pentru a constrânge școlile să adopte IA, care nu este și nu va fi complet gratuită. Primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, a formulat și el o acuzație similară. Google a confirmat pentru AFP că modificările se aplică la nivel global, începând cu Statele Unite, ceea ce înseamnă că vor afecta și școlile românești care utilizează Google Workspace for Education. Autorul remarcă în Contributors că orașe precum New York și Los Angeles au putut negocia cu Google datorită puterii financiare și greutății instituționale, în timp ce o școală din Vaslui sau chiar ministerul român au o capacitate de negociere mult mai redusă. Google prezintă noua direcție ca pe un sprijin pentru învățare, prin funcția Guided Learning, lansată în Classroom, care oferă indicii și pune întrebări în loc să furnizeze direct răspunsurile.
Sâmbătă, 7 noiembrie, organizația americană AI for Education a găzduit online, gratuit, AI for Education Summit 2026, între orele 10 și 15 ale Coastei de Est, adică între 17:00 și 22:00 la București. Înscrierea a fost liberă, participanții putând obține și un certificat cu ore de formare. Potrivit analizei lui Bertea în Contributors, pe lista celor 17 vorbitori nu a apărut niciun român și nicio instituție românească, iar printre partenerii evenimentului nu a fost identificată nicio organizație din România. Majoritatea vorbitorilor au provenit din instituții americane — Stanford, Johns Hopkins, districte școlare din Carolina de Sud și Florida, ONG-uri educaționale — cu excepții precum profesoara Maha Bali de la Universitatea Americană din Cairo și Anne-Sophie Seret de la organizația Everyone AI. Deviza summitului, reținută de autor, a fost: „Utilizarea IA este peste tot, alfabetizarea în IA, nu”.
Date PISA și pași concreți: ce poate face România până pe 20 noiembrie
Bertea argumentează în Contributors că absența României este cu atât mai semnificativă cu cât țara noastră ar avea cel mai mult de câștigat de la aceste întâlniri. Pachetul european pornește de la constatarea că 33,9% dintre elevii de 15 ani din UE nu ating pragul minim la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe. Pentru România, cifrele sunt considerabil mai grave: la PISA 2022, elevii obținuseră 428 de puncte la matematică, citire și științe, cu aproximativ 50 de puncte sub media OECD, potrivit datelor OECD din 2023. La PISA 2025, scorurile au scăzut la 419 puncte la matematică, 413 la citire și 425 la științe, citirea coborând cu 15 puncte față de 2022. Ponderea elevilor care nu ating nivelul minim de competență a ajuns la 52% la matematică (față de circa 49% în 2022), 48% la citire (față de 42%) și 46% la științe (față de 44%). La noul domeniu introdus de PISA 2025, învățarea în lumea digitală, România a obținut 442 de puncte, față de media OECD de 500, conform datelor OECD 2026 și ale Ministerului Educației și Cercetării. În plus, 57% dintre elevii români testați au rezultate sub nivelul de bază la rezolvarea de probleme cu instrumente digitale, în timp ce 40% dintre elevii de 15 ani declară că folosesc un chatbot cu IA pentru a învăța cel puțin o dată pe săptămână.
Un raport al Comisiei Europene, citat de Edupedu, arăta că România era în 2025 una dintre doar patru țări din UE fără un cadru de politici la nivel înalt pentru IA în educație, alături de Luxemburg, Danemarca și Cipru. Tot potrivit Edupedu, România nu a participat nici la studiul European Schoolnet despre regulile privind IA în școli, publicat în decembrie 2025. Datele TALIS 2024 arată că 45,8% dintre profesorii români foloseau deja IA în activitatea profesională, peste media europeană de 31,6%, însă doar 10% participaseră la formări pe această temă.
Pe partea pozitivă, autorul menționează în Contributors aprobarea programei opționale „Inteligența artificială (IA) și cetățenia digitală” pentru clasele IX–XII, care va fi aplicată din anul școlar 2027–2028, câte o oră pe săptămână, fără a cere cunoștințe de programare. Programa abordează IA ca problemă de cetățenie și responsabilitate civică — dezinformare, deepfake, protecția datelor, discriminarea algoritmică, supravegherea umană — și a pornit de la o inițiativă a UiPath Foundation. Barometrul Profesorul Digital 2026 indică faptul că aproape 60% dintre respondenți se simt confortabil folosind IA, deși doar 28% au încredere ridicată în rezultate; eșantionul este de 152 de răspunsuri voluntare, iar autorii înșiși recunosc că nu este reprezentativ.
Bertea propune în Contributors cinci pași concreți, ordonați de la cel mai urgent la cel mai durabil. Primul este participarea la Summitul European pentru Educație și Competențe din 20 noiembrie, unde Comisia va lansa implementarea Pachetului, nu doar la nivel de minister, ci și prin sindicate, asociații profesionale și elevi, cu un mesaj construit pe datele PISA. Al doilea pas este solicitarea publică din partea Ministerului Educației și Cercetării a cel puțin statutului de observator în EDU-EDIC, cu o explicație transparentă privind absența din rândul fondatorilor. Al treilea constă în înscrierea voluntară a școlilor românești în pilotarea certificatului de alfabetizare în IA din 2027–2028, valorificând faptul că opționalul național pornește în același an. Al patrulea pas presupune crearea unui sistem național de semnalare a evenimentelor internaționale relevante, prin casele corpului didactic, inspectorate și presa de specialitate. Al cincilea, și cel mai durabil, vizează documentarea și publicarea în engleză a experimentelor românești cu IA, pentru ca școlile și universitățile să poată răspunde apelurilor pentru comunicări la conferințe internaționale.
„Cu cât suntem mai vulnerabili, cu atât trebuie să fim mai prezenți.”
Mircea Bertea, profesor doctor, formator național în didactici de vârf și transdisciplinaritate, expert în management educațional, evaluare și acreditare, în analiza publicată în Contributors
Potrivit analizei lui Mircea Bertea în Contributors, niciunul dintre cei cinci pași nu presupune investiții uriașe, însă toți cer o schimbare de mentalitate: România trebuie să se gândească la sine ca la un contributor la politicile educaționale europene, nu doar ca la un beneficiar al acestora. Articolul de opinie a fost publicat inițial în Contributors.
Sursa articol: https://hotnews.ro/daca-nu-esti-la-masa-esti-in-meniu-scaunele-goale-ale-romaniei-acolo-unde-s-a-decis-cum-va-intra-inteligenta-artificiala-in-scoli-2399783
Sursa foto: Pavel Danilyuk / Pexels



