Un fost lider în domeniul antidrog și directorul unei organizații dedicate persoanelor dependente au viziuni complet diferite privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum personal. Totuși, amândoi sunt de acord că statul român nu a reușit să prevină consumul și să ofere sprijin celor care au nevoie.
„Cel mai mare eșec este cel al politicilor naționale și al strategiilor care s-au făcut de-a lungul timpului”, afirmă Cătălin Țone, fost șef al structurilor antidrog din Poliție. În contrast, Marian Ursan, directorul executiv al Asociației Carusel, menționează că primește în fiecare zi solicitări de la familii care nu știu unde să caute ajutor, iar multe persoane dependente așteaptă să înceapă tratamentul.
Cei doi au discutat pentru SpotMedia.ro despre proiectul care preconizează înlocuirea dosarului penal cu amenzi pentru deținerea drogurilor destinate consumului personal. Ursan susține această schimbare, subliniind că un dosar penal poate afecta negativ perspectiva profesională a unui tânăr. Pe de altă parte, Țone se opune, considerând că eliminarea sancțiunii penale ar putea stimula consumul și ar îngreuna identificarea traficanților.
În afara acestei dispute, familiile continuă să caute sprijin, iar tinerii ajung în vizorul autorităților, în timp ce mulți dependenți nu reușesc să obțină tratament la timp.
Modificările aduse de noua lege
Proiectul legislativ B544/2026, depus la Senat pe 5 octombrie, a fost inițiat de senatoarea independentă Victoria Stoiciu și de Cristian Ghinea (USR). Senatorul Daniel Fenechiu (PNL) a fost inițial co-inițiator, dar și-a retras semnătura pe 12 octombrie.
Conform Legii 143/2000, deținerea sau cumpărarea de droguri pentru consum personal se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală în cazul drogurilor de risc, iar pentru drogurile de mare risc, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Proiectul propune înlocuirea răspunderii penale cu amenzi contravenționale cuprinse între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc și între 1.500 și 3.000 de lei pentru cele de mare risc.
Deținerea pentru consum personal ar rămâne interzisă, iar traficul ar continua să fie infracțiune. Proiectul include și evaluarea persoanelor depistate cu droguri pentru consum propriu, măsură obligatorie în cazul minorilor, precum și posibilitatea amenajării unor spații de consum supravegheat medical pentru adulții cu dependență diagnosticată.
Veniturile obținute din amenzi ar urma să fie redirecționate către prevenție și asistență.
Argumentele pentru și împotriva dezincriminării
Susținători ai proiectului sau ai dezincriminării
- Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea – afirmă că dosarele penale pentru deținerea de droguri destinate consumului personal sunt disproporționate și nu abordează problema dependenței. Ei propun înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi și realocarea resurselor pentru combaterea traficului, prevenție și tratament.
- Organizații care activează în domeniul dependenței – susțin reducerea sancțiunilor pentru consumatori și dezvoltarea serviciilor de prevenție, tratament și suport. Aceste organizații pledează pentru o abordare medicală și socială a consumului de droguri.
Oponenți sau cei cu rezerve
- Parchetul General și DIICOT – atrag atenția că dezincriminarea ar putea complica lupta împotriva traficului de droguri. DIICOT critică lipsa unor limite cantitative care să permită distincția între consumatori și traficanți, ceea ce ar putea fi exploatat de distribuitori pentru a scăpa de răspunderea penală.
- Federația Națională a Părinților Edupart – solicită respingerea proiectului în forma sa actuală și dezvoltarea unei rețele funcționale de prevenție, tratament și recuperare înainte de a modifica legislația.
- Patriarhia Română – consideră că dezincriminarea ar putea transmite tinerilor mesajul că drogurile sunt mai puțin periculoase, contribuind astfel la normalizarea consumului.
Dosarul penal: un viitor afectat sau o oportunitate de intervenție?
Marian Ursan crede că dezincriminarea ar putea schimba percepția societății asupra consumatorilor. „Cred că, în primul rând, o să-i privim altfel. Și nu o să-i mai vedem ca pe niște infractori”, afirmă directorul Asociației Carusel.
El menționează cazurile studenților și tinerilor care au fost depistați cu droguri la festivaluri, având consecințe serioase. „S-au ales cu dosare penale; nu au făcut pușcărie, dar un dosar penal poate afecta viitorul unei persoane tinere”, adaugă Ursan.
Cătălin Țone admite că o astfel de experiență poate fi traumatizantă. „Un dosar penal nu este un lucru pozitiv, este o problemă, poate fi un șoc pentru un tânăr”, afirmă fostul șef antidrog.
Cu toate acestea, el subliniază că au fost cazuri în care intervenția procurorului a dus la descoperirea consumului de către părinți și la accesul adolescentului la evaluare și tratament. „Nu spun că este benefic, dar acea intervenție a condus la salvarea adolescentului”, explică Țone.
Fostul polițist menționează că, de obicei, dosarele pentru deținerea de droguri în vederea consumului personal se finalizează fără pedeapsă cu închisoarea, iar în ultimii 15 ani nu au fost condamnări cu executare exclusiv pentru această infracțiune.
În expunerea de motive a proiectului sunt menționate 520 de condamnări definitive în baza articolului 4 din Legea 143/2000 în 2025, comparativ cu 78 în 2016. Dintre condamnările din 2025, 88 au fost cu închisoare cu executare. Documentul nu indică câte dintre acestea au vizat exclusiv deținerea pentru consum personal și câte au inclus și alte infracțiuni.
Dezincriminarea ar afecta prinderea traficanților?
Cătălin Țone subliniază faptul că o obiecție majoră este legată de impactul asupra anchetelor antidrog. El detaliază că, în majoritatea cazurilor, persoanele cercetate pentru deținerea de droguri în vederea consumului personal indică sursa de proveniență a substanțelor. „În majoritatea cazurilor, ei spun de unde au cumpărat și pot indica dealerul, astfel că se poate continua investigația”, explică Țone.
În opinia sa, transformarea faptei în contravenție ar reduce oportunitățile de investigare. De asemenea, traficanții ar putea profita de modificările legislative, susținând că drogurile descoperite asupra lor erau destinate consumului personal.
Proiectul nu definește o cantitate maximă de droguri care să fie considerată automat destinată consumului personal. Distincția între consum și trafic ar depinde în continuare de probele prezentate.
O obiecție similară a fost exprimată și de Parchetul General, care a transmis un punct de vedere negativ asupra inițiativei.
Va crește consumul dacă dispar sancțiunile penale?
Cătălin Țone consideră că eliminarea pedepsei penale ar transmite un mesaj de toleranță față de consumul de droguri, în special în rândul tinerilor. „Dezincriminarea penală și înlocuirea cu sancțiuni contravenționale înseamnă încurajarea consumului”, afirmă el.
În schimb, Marian Ursan are o viziune diferită. El susține că o abordare mai puțin punitivă ar putea ajuta persoanele care consumă droguri și comunitățile în care trăiesc, dar subliniază că modificarea legislației trebuie să fie însoțită de servicii de sprijin adecvate. „Nu este suficient să schimbăm doar legea și să privim altfel oamenii”, subliniază directorul Carusel.
Cercetările internaționale nu demonstrează o legătură directă între relaxarea legislației și creșterea consumului. O analiză a 114 studii, publicată în 2020 în revista științifică BMJ Open, a constatat că, în majoritatea cazurilor, modificările legislative nu au fost asociate cu schimbări semnificative în consum. Totuși, aceste cercetări s-au concentrat în principal pe canabis în Statele Unite, așa că rezultatele nu pot prezice efectele proiectului din România.
Datele despre consumul de droguri în România
Conform unui studiu național realizat în 2024 pe un eșantion de 7.200 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, 12,3% dintre respondenți au declarat că au consumat cel puțin o dată un drog ilicit, comparativ cu 10,7% în 2019.
În schimb, procentul celor care au consumat droguri în ultimele 12 luni a scăzut de la 6% în 2019 la 5,4% în 2024. De asemenea, procentul celor care au consumat în ultimele 30 de zile a scăzut de la 3,9% la 3,5% în aceeași perioadă.
În cazul canabisului, procentul celor care au consumat cel puțin o dată a crescut de la 6,1% în 2019 la 6,9% în 2024. Totuși, consumul în ultimele 12 luni a scăzut de la 3,5% la 2,4%, iar cel din ultimele 30 de zile de la 1,8% la 1,5%.
Pentru adolescenți, studiul european ESPAD 2024 arată că România se numără printre țările în care mai puțin de 2% dintre elevii cu vârste de 15-16 ani au declarat consum de canabis în ultimele 30 de zile, comparativ cu o medie de 5% în țările europene participante.
Aceste date reflectă consumul declarat, nu numărul total de persoane dependente.
Familii în căutare de ajutor și oameni care așteaptă tratament</h
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/dosar-penal-sau-ajutor-pentru-tinerii-prinsi-cu-droguri-ce-ar-schimba-noua-lege-si-de-ce-ii-imparte-pe-specialisti
Sursa foto: Vitaly Gariev / Pexels



