Printre cele mai frecvente rani cronice care apar la nivelul membrelor inferioare se numara escarele de decubit si ulcerele piciorului diabetic. Acestea au atat asemanari, cat si diferente, despre care vom vorbi in randurile de mai jos.
Ce sunt escarele de decubit?
Escarele de decubit, numite si ulcere de presiune, se dezvolta atunci cand fluxul de sange este redus de presiunea sustinuta in anumite zone ale corpului. De cele mai multe ori, escarele se dezvolta in zonele predominant osoase, cum sunt omoplatii, gleznele, calcaiele, soldurile, zona din spatele capului si coatele. Deoarece fluxul de sange este afectat in ulcerele de presiune, pielea si tesuturile din apropiere sunt deteriorate.
De regula, persoanele cu cel mai mare risc de a se confrunta cu astfel de leziuni sunt cele care sunt imobilizate la pat, folosesc scaunul cu rotile, persoanele care stau mult timp in spital si varstnicii.
O escara de decubit are patru etape. In prima faza, pielea devine rosie si calda la atingere, dar este inca intacta. In etapa a doua, pielea este partial deteriorata, iar leziunea este superficiala, asemenea unei zgarieturi sau vezicule.
O escara in stadiul trei este o rana adanca, deschisa, ce ajunge la stratul de grasime. Etapa finala a ulcerului de presiune implica tesut mort si afectare a muschilor, osului, tendoanelor si chiar a articulatiei din apropiere.
Netratata, o escara de decubit poate duce la complicatii severe, chiar la deces. Din fericire, exista metode prin care escarele pot fi prevenite si tratate, cele mai importante fiind schimbarea pozitiei corpului in pat sau in sezut o data la doua ore, folosirea unei saltele antiescare (care ajuta la distribuirea presiunii pe suprafata corpului), folosirea de pansamente speciale, debridarea ranilor si urmarea unei diete bogate in nutrienti.
Ce sunt ulcerele piciorului diabetic?
Ulcerele piciorului diabetic sau, pe scurt, ulcerele diabetice pot aparea numai la pacientii diabetici. Acestea se dezvolta in urma cresterii glicemiei, circulatiei deficitare si afectarii nervilor (neuropatie). Neuropatia reduce senzatia, facand leziunile greu de observat, in timp ce circulatia deficitara afecteaza vindecarea.
Fluxul limitat de sange catre o rana diabetica poate intarzia vindecarea lor. Daca o rana nu se vindeca in mod corect, poate deveni un ulcer diabetic.
Un ulcer diabetic este mai probabil sa apara la extremitatile inferioare. Majoritatea pacientilor cu diabet vor prezenta ulcere la calcaie, in zona inferioara a picioarelor si la varfurile degetelor indoite.
Un ulcer al piciorului diabetic este adesea circular sau oval si poate fi insotit de decolorarea maronie sau rosie a pielii.
Imediat depistat, ulcerul diabetic trebuie tratat corespunzator. In caz contrar, poate duce la infectie, amputatie si chiar deces.
Diferentele dintre escarele de decubit si ulcerele piciorului diabetic
Intelegerea diferentelor dintre un ulcer al piciorului diabetic si o escara de decubit este esentiala pentru a determina tratamentul adecvat pentru pacient. Aceste afectiuni sunt diferite, asa ca nu ar trebui tratate folosind aceleasi metode.
Mai mult, fiecare poate duce la complicatii suplimentare in cazul unei tratari superficiale.
Diferenta principala dintre cele doua este cauza. Un ulcer de presiune se dezvolta din cauza presiunii extinse asupra unei zone cu o proeminenta osoasa, in timp ce un ulcer diabetic este asociat cu diabetul zaharat si rezulta dintr-o combinatie de factori, inclusiv neuropatie, circulatie deficitara si o rana cutanata.
Exista, de asemenea, diferente de aspect si localizare. Escarele de decubit apar de obicei in zonele corporale unde osul este mai aproape de piele, cum ar fi umerii, calcaiele, soldurile, coatele si partea din spate a capului. Ulcerele diabetice, in schimb, se formeaza doar in zona picioarelor.
Aceste leziuni difera si vizual. Escarele se prezinta de obicei cu roseata, vezicule, puroi si umflaturi, in timp ce ulcerele diabetice, desi pot fi rosii, prezinta adesea descuamare sau craparea pielii.
Avand in vedere unele similaritati in simptome, este esentiala cererea ajutorului medical de specialitate pentru un diagnostic corect si un tratament adecvat.
