Războaiele, inegalitatea, criza climatică și inteligența artificială sunt subiecte esențiale în viziunea lui António Guterres, care se întreabă cine deține puterea și în ce mod este aceasta utilizată.
În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a oferit o perspectivă diferită față de cea a secretarului general, conform unei analize realizate de Martin Waehlisch și Stefan Wolff.
În ultimul său discurs la Adunarea Generală, Guterres a corelat crizele globale ca fiind aspecte ale unei probleme comune. Războiul, inegalitatea, urgența climatică și inteligența artificială sunt toate legate de tema puterii: cine o deține, cine este lipsit de ea, modalitățile de utilizare și transformările care au loc.
Transformările puterii
Guterres a evidențiat trei schimbări semnificative. Au apărut noi centre de influență economică, politică și tehnologică între state. De asemenea, puterea se transferă de la guverne către un număr restrâns de companii private și indivizi. În plus, oamenii își transferă tot mai multă putere către mașini, într-o epocă în care agenții de inteligență artificială pot acționa imprevizibil, iar armele autonome devin o realitate pe câmpul de luptă.
„ONU există pentru că puterea necesită reguli și umanitatea are nevoie de un loc în care puterea să răspundă principiilor.”
António Guterres, Secretar General al ONU
Aceste transformări testează modul în care este exercitată puterea: în ceea ce privește războiul și pacea, resursele, oportunitățile, politicile climatice și tehnologiile care pot schimba societatea.
Discursuri contrastante
Tema dezbaterii din acest an a fost „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care răspunde nevoilor tuturor”. Guterres a menționat că instituțiile internaționale reflectă în continuare relații de putere și interese din trecut.
La scurt timp după, Donald Trump a urcat pe aceeași tribună, prezentându-și viziunea asupra puterii și modul în care intenționează să o utilizeze.
„Președintele Trump afirmă că SUA „respinge total orice încercare de a construi un plan globalist” pentru reglementarea inteligenței artificiale, sugerând ca tehnologia să fie denumită „superinteligență”.”
CBS News
Inteligența artificială și inegalitatea
Diferențele dintre Guterres și Trump au fost evidente în privința inteligenței artificiale. Guterres a asociat această tehnologie cu războiul, inegalitatea și schimbările climatice, considerându-le provocări majore ale puterii. Trump, pe de altă parte, a sugerat redenumirea acesteia și a respins avertismentele privind posibilele sale efecte negative, afirmând că Statele Unite vor „câștiga” în acest domeniu.
În contrast, premierul britanic Andy Burnham a anunțat că Regatul Unit va conduce eforturile globale pentru stabilirea unor standarde de reglementare a inteligenței artificiale. Deși noul grup științific al ONU nu poate impune reguli, acesta poate reuni guvernele și experții pentru a discuta problemele relevante.
Referitor la inegalitate, Guterres a subliniat importanța accesului la oportunități și resurse. Țările în dezvoltare, afectate de datorii, funcționează într-un sistem creat în anii 1940, care necesită reforme ce prioritizează echitatea și reprezentarea.
Trump nu a menționat inegalitatea globală, focalizându-se în schimb pe reducerea bugetului ONU cu 15% și eliminarea a peste 4.000 de locuri de muncă din organizație.
Discuții despre climă, Gaza și Iran
În ceea ce privește clima, Guterres a descris energia regenerabilă ca o modalitate de a redistribui puterea, afirmând că „soarele nu aparține nimănui” și că „vântul nu poate fi supus unui embargo”. Trump a abordat schimbările climatice doar pentru a le considera o înșelătorie din partea adversarilor săi.
Ambele discursuri au atins subiectul Gaza, Guterres insistând asupra distrugerilor și nevoii de ajutor umanitar, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca o realizare, deși procesul este blocat.
În privința Iranului, Trump a discutat atât despre posibilitatea unui acord pentru reconstrucția țării, cât și despre „anihilarea” Republicii Islamice. Negocierile ar urma să aibă loc după alegerile din noiembrie.
Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a subliniat că țara sa a fost atacată cu tehnologie avansată, dar a afirmat că „nu am îngenuncheat”. Ultima afirmație a sa a fost legată de un raport recent al ONU, care sugerează că Statele Unite ar fi comis crime de război prin atacurile asupra unor școli și complexe sportive.
Diplomația din culise
Pe măsură ce liderii își prezentau pozițiile public, diplomația continua în întâlniri separate. Trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat discuții de trei ore cu ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, prin intermediari qatarezi. Trump a descris întâlnirea ca fiind „foarte bună”, în timp ce Teheranul a minimizat semnificația acesteia.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit cu Trump pentru prima dată din iulie. Discuțiile au reluat teme deja cunoscute, fără a duce la un acord concret, inclusiv în privința opririi atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Întâlnirile din marja Adunării Generale pot avea totuși rezultate semnificative. În trecut, au dus la acorduri importante, precum eliminarea armelor chimice ale Siriei sau acordul nuclear cu Iranul.
Guterres a propus un răspuns la schimbarea raporturilor de putere prin ceea ce el numește „multipolaritate în rețea”, o lume cu multiple centre de influență care coexistă într-un cadru comun de drept internațional. Forumurile regionale și grupurile mai mici de state ar trebui să preia o parte tot mai mare din negocieri.
La peste opt decenii de la înființare, ONU reușește să aducă liderii statelor rivale la New York, oferindu-le un spațiu pentru a-și expune pozițiile și a discuta. Deși discursurile nu pot impune compromisuri, ele mențin deschise canalele diplomatice.
Guterres a încheiat intervenția sa subliniind că puterea legii trebuie să prevaleze asupra legii celui puternic, lăsând un mesaj important pentru viitorul său succesor într-o lume care, conform acestei Adunări Generale, se îndreaptă în direcția opusă.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
