Banca Națională a României a menținut joi dobânda de politică monetară la 6,50%, același nivel la care se află din august 2024. Contextul macroeconomic a transformat această decizie într-una fără alternativă reală: o creștere a ratei ar fi frânat și mai mult economia, iar o reducere ar fi amplificat presiunile inflaționiste și vulnerabilitățile externe.
Detaliile prognozei din Raportul asupra inflației, aprobat în aceeași zi, vor fi prezentate luni, 16 noiembrie. Minuta ședinței va fi publicată pe 24 noiembrie, iar următoarea decizie de politică monetară este programată pe 19 ianuarie 2027.
Inflația a reluat creșterea, iar presiunile vin din mai multe direcții
Rata anuală a inflației coborâse de la 10,42% în iunie până la 6,17% în august, însă această scădere a fost mai degrabă aritmetică decât una care să reflecte o ameliorare reală a presiunilor. Din calcul ieșiseră efectele eliminării plafonului la energie și ale majorării TVA și accizelor din iulie–august 2025. Ulterior, inflația a urcat la 6,61% în septembrie și la 6,94% în octombrie, noile scumpiri provenind din combustibili și gaze, la care s-au adăugat în octombrie legumele, fructele și ouăle.
Prognoza BNR arată că inflația va mai crește ușor până la finalul anului, pe fondul scumpirii combustibililor și energiei, dar și al evoluției cursului de schimb. Leul s-a stabilizat pe un palier mai ridicat față de cel de dinainte de începutul lui octombrie. Așteptările inflaționiste pe termen scurt rămân mari, iar randamentele titlurilor de stat s-au menținut vizibil peste nivelurile din vară, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii aversiunii globale față de risc.
Deficitul de cont curent și-a accelerat din nou creșterea în iulie–august, după ce se restrânsese în primul semestru al anului. Incertitudinea fiscală pentru perioada de după 2026 rămâne ridicată. O reducere a dobânzii ar fi survenit exact în momentul în care investitorii cer o primă mai mare pentru riscul românesc, punând presiune suplimentară pe leu, iar deprecierea monedei naționale se reflectă rapid în prețuri.
Economia stagnează, iar o dobândă mai mare nu ar fi rezolvat nimic
Pe de altă parte, economia românească nu mai crește. PIB-ul a scăzut cu 0,1% în primul trimestru și a stagnat în al doilea trimestru față de trimestrul anterior, iar consumul gospodăriilor și-a accentuat scăderea. BNR estimează că deficitul de cerere se va adânci în a doua jumătate a anului, sub presiunea corecției bugetare și a crizei energetice.
Un element esențial în această ecuație este natura inflației actuale: aceasta vine din ofertă — petrol, energie, secetă severă — și nu dintr-o cerere excesivă. O dobândă mai mare nu ar ieftini țițeiul, ci ar adăuga o a treia frână economiei, peste austeritate și scumpirea energiei. Mai mult, piața a realizat deja o parte din această ajustare: cotațiile interbancare au urcat relativ pronunțat la începutul lui octombrie și au rămas semnificativ peste nivelurile din ultimele trei trimestre, reprezentând o înăsprire de facto a condițiilor de finanțare, fără nicio intervenție directă a BNR. Inflația de bază — indicatorul CORE2 ajustat — s-a menținut la 6,2% în septembrie, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul din iunie.
Singurul semnal care ar fi putut inclina balanța spre o politică monetară mai restrictivă vine de pe piața muncii. Șomajul a coborât la 6,4% în trimestrul III, de la 6,8% în trimestrul anterior. Deficitul de forță de muncă raportat de firme a crescut în octombrie, după șase trimestre consecutive de scădere, iar salariile nominale au reaccelerat, deși ritmul rămâne scăzut din perspectivă istorică.
O strategie a răbdării, cu revenirea la țintă abia în 2028
În acest context, BNR a ales o strategie a răbdării. Potrivit prognozei băncii centrale, inflația va începe să scadă gradual începând din anul viitor. Efectele șocului energetic și ale secetei din 2026 vor ieși treptat din baza de calcul, iar slăbiciunea cererii va exercita presiuni în sensul scăderii prețurilor. Cu toate acestea, reintrarea inflației în intervalul țintei este estimată abia pentru trimestrul I al anului 2028.
Sursa articol: https://hotnews.ro/inflatia-creste-economia-stagneaza-de-ce-isarescu-nu-poate-apasa-pe-nicio-pedala-2402370
Sursa foto: Inquam Photos



