La 25 de ani de la atacurile teroriste care au avut un impact profund asupra lumii, în Statele Unite încă persistă o „furtună perfectă” generată de o birocrație sufocantă, corectitudinea politică și iluziile diplomatice, conform unui analist american.
Teroriștii care au deturnat avioanele în data de 11 septembrie 2001 nu erau nici în situații de sărăcie extremă, nici sub ocupație. Totuși, ideea că nemulțumirea generează terorismul continuă să existe. Biroul Directorului de Informații Naționale a încetinit fluxul de informații care fusese creat pentru a fi rapid, iar aliații Statelor Unite continuă să joace pe două fronturi, observă Michael Rubin, cercetător principal la American Enterprise Institute și director de analiză a politicilor la Middle East Forum, într-o analiză publicată pe 1945.com.
Rubin subliniază că cea mai alarmantă schimbare s-a petrecut în interiorul Statelor Unite: după 11 septembrie, americanii au arătat o unitate temporară, în timp ce astăzi un atacator ar putea anticipa, pe bună dreptate, diviziunea.
Același tipar și astăzi
Atacurile organizate de Al-Qaida au fost un avertisment cu privire la puterea ideologiei ca motor al terorii.
Înainte de 11 septembrie, mulți diplomați și sociologi credeau că nemulțumirile sunt sursa terorismului, considerând că problemele erau cauzate de sărăcie, lipsă de educație sau umilința provocată de ocupație. Președintele George W. Bush a încercat să evite această discuție prin lansarea „Războiului global împotriva terorismului”, declarând război unei tactici, nu unei ideologii, explică analistul.
Atacurile din 11 septembrie au forțat americanii să-și reexamineze concepțiile eronate. Cei care au efectuat deturnările nu erau nici săraci, nici afectați de ocupație.
Între timp, înființarea Biroului Directorului Informațiilor Naționale a dus la o încetinire a fluxului de informații, fără a remedia problemele fundamentale ale sistemului.
O birocrație greoaie a împiedicat accesul la informații despre cursanții saudiți care nu arătau interes să învețe să piloteze, iar atât Casa Albă, cât și Departamentul de Stat au încercat să protejeze partea saudită de investigații sau critici.
Astăzi, același tipar se repetă.
Președintele Barack Obama a adoptat concluziile unor academicieni care susțineau că orice accent pus pe islam ca motiv al terorismului este un act de islamofobie.
Ironia acestei revizii corecte politic este că, în Orientul Mijlociu, decidenții nu aveau o asemenea sensibilitate; ei înțelegeau că problema era o dezbatere internă în cadrul islamului. Pe scurt, teologia are importanță, susține autorul.
Prietenia complicată cu prințul Mohammed bin Salman
Între timp, în timp ce o generație de diplomați laudă reformele din Arabia Saudită, realitatea este diferită.
Autoritățile saudite au implementat măsuri drastice împotriva radicalismului intern nu din cauza atacurilor din 11 septembrie, ci mai ales ca răspuns la repercusiuni directe negative.
Occidentul apreciază reformele lui bin Salman, ignorând în același timp jocul dublu pe care liderul saudit îl joacă în privința Frăției Musulmane. La fel ca predecesorii săi, el încearcă să coopteze extremiștii printr-un „pact cu diavolul”, în care aceștia să-și desfășoare jihadul doar în afaceri externe.
Inițiativa lui bin Salman de a crea un Pact de la Mecca – un fel de NATO sunnit cu Arabia Saudită, Turcia și Pakistan, iar Bangladesh, Egipt și Siria fiind pregătite să adere – sugerează că Arabia Saudită nu este un partener de încredere, ci mai degrabă baza unei noi „Axe”.
Pericolul din Turcia, Pakistan și Siria
O situație similară se regăsește și în Turcia și Pakistan. Turcia este membră NATO, în timp ce Pakistanul este un aliat major din afara NATO.
Președintele Donald Trump susține ambele țări, deși legăturile lor cu terorismul și atitudinea antiamericană sunt evidente. Președintele Recep Tayyip Erdogan sprijină deschis grupul Hamas și, mai subtil, talibanii și Statul Islamic, notează Rubin.
Pakistanul joacă un joc dublu cu talibanii, adăpostind pe bin Laden și continuând să sprijine numeroase grupări teroriste care, deși vizează oficial India, sunt ostile și împotriva Statelor Unite.
Deși Trump are întâlniri cu mareșalul pakistanez Asim Munir, cei care au comis atentatele de la Mumbai împotriva cetățenilor americani rămân ne pedepsiți.
Stabilirea unor relații strânse cu liderii turci și pakistanezi, ignorând acțiunile lor, ar fi echivalentul unei relații de afaceri între Franklin Roosevelt și liderii de la Berlin, Roma și Tokyo, fără a ține cont de viziunea lor asupra lumii și de violența pe care o promovează, subliniază expertul.
În Siria, iluziile continuă să domine desfășurarea evenimentelor. Trump a aprobat reabilitarea lui Ahmad al-Sharaa, în ciuda faptului că acesta a condus o grupare afiliată Al-Qaida timp de mulți ani.
Însă un costum elegant și o barbă îngrijită nu echivalează cu reforme sau regrete. Chiar dacă al-Sharaa ar putea fi sincer, cei care îl susțin nu sunt, avertizează expertul.
Bangladeshul ar putea deveni, de asemenea, un focar de radicalism antiamerican. Atât administrația Biden, cât și cea a lui Trump au privit pasiv cum serviciile de informații pakistaneze au distrus o mișcare de protest studențească, care a dus la înlăturarea liderului mai laic, Sheikh Hasina, fiica fondatorului statului.
Laureatul Premiului Nobel Muhammad Yunus a preluat temporar conducerea, ordonând arestarea jurnaliștilor laici și a membrilor partidului Awami League, în timp ce a eliberat teroriști care nu au arătat regret pentru faptele lor.
După alegeri extrem de restrictive, care au împiedicat partidul Awami League să participe, la putere a venit Partidul Naționalist din Bangladesh, condus de Tarique Rahman, care a menținut interdicția asupra Awami League.
Faptul că Rahman a anulat o vizită în India, dar s-a întâlnit cu Erdogan, demonstrează că și el își propune să îndepărteze Bangladeshul de valorile laice.
Un nou 11 septembrie și mai înspăimântător
În baza acestor evoluții, Michael Rubin estimează că următorul 11 septembrie ar putea implica nu doar studenți sau oameni de afaceri saudiți, ci și oficiali din Turcia, Pakistan, Siria sau Bangladesh, care ar putea folosi valize diplomatice pentru a transporta contrabandă fără a fi depistați.
Poate cea mai alarmantă schimbare din ultimele 25 de ani este legitimizarea și justificarea, în cercurile intelectuale, a factorilor care au dus la evenimentele din 11 septembrie, consideră el.
În loc să recunoască ideologia teroriștilor ca o constantă și să înțeleagă natura cinică a nemulțumirilor pe care aceștia le invocă, universitățile de elită, împreună cu jurnaliștii și analiștii formați de acestea, promovează ideea echivalenței morale, aruncând vina asupra politicii externe a SUA, a Indiei sau a Israelului.
Deși este puțin probabil ca propriii cetățeni să devină atentatori sinucigași, guvernul Qatarului îi susține pe cei care o fac.
Dacă imediat după 11 septembrie americanii s-au unit, în prezent teroriștii realizează că climatul politic din America este atât de toxic încât un atac major ar putea, mai degrabă, să dezbine populația decât să o unească.
În timp ce americanii comemorează un moment tragic, aceasta este, fără îndoială, schimbarea cea mai îngrijorătoare din ultimul sfert de secol, concluzionează Michael Rubin.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/america-nu-a-invatat-nimic-din-11-septembrie-cum-ar-putea-arata-un-nou-9-11
Sursa foto: Inquam Photos
