În această săptămână, Donald Trump a avut două ocazii importante pentru a-și manifesta influența pe plan internațional: un discurs la Adunarea Generală a ONU și o întâlnire cu președintele Chinei, Xi Jinping, la Casa Albă. Deși a subliniat puterea Statelor Unite și a organizat o primire deosebită pentru liderul chinez, rezultatele acestor întâlniri nu au fost la fel de semnificative precum se anticipa.
O analiză realizată de Reuters evidențiază faptul că președintele american se confruntă cu o tot mai mare opoziție în străinătate, în contextul în care conflictul cu Iranul afectează economia și popularitatea sa. În luna noiembrie, vor avea loc alegeri pentru Congres, ceea ce ar putea limita și mai mult opțiunile de acțiune ale lui Trump.
Întâlnirea cu Xi Jinping, fără progrese notabile
Vizita lui Xi Jinping la Washington a fost marcată de ceremonii, însă nu a dus la soluționarea disputelor majore dintre cele două națiuni, cum ar fi comerțul, Taiwanul și competiția în domeniul tehnologiilor de inteligență artificială. Cel mai concret rezultat pare a fi o extensie de două luni a armistițiului comercial dintre SUA și China.
În fața presei, Trump a evitat să provoace o dispută directă cu Xi. Potrivit surselor din presa chineză, în discuțiile private, liderul de la Beijing a solicitat lui Trump să nu susțină independența Taiwanului, o problemă extrem de delicată în relațiile bilaterale. Schimbarea de ton a lui Trump este semnificativă, având în vedere că în trecut a adoptat o abordare mai agresivă față de Beijing. Această nouă strategie poate fi explicată prin controlul pe care China îl are asupra resurselor de pământuri rare, esențiale pentru industriile tehnologice și auto, având capacitatea de a restricționa exporturile în răspuns la presiuni externe.
„Trump se vede readucându-ne într-o lume în care cel puternic are dreptate. Dar este remarcabil cât de nesigur devine în fața lui Xi Jinping și a puterii în creștere a Chinei”, a declarat pentru Reuters Brett Bruen, fost consilier de politică externă în administrația Obama.
Războiul cu Iranul, pe agenda principală
Toată săptămâna diplomatică a fost umbrită de conflictul cu Iranul, care a fost declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie. Acest război durează de aproape șapte luni, afectând aprovizionarea cu energie și extinzându-se în diverse zone ale regiunii, inclusiv în Yemen și pe rutele maritime din Marea Roșie.
În discursul său de la ONU, Trump a justificat atacurile asupra Iranului, amenințând din nou cu „anihilarea” acestuia în cazul în care Teheranul nu va accepta un acord. El a afirmat că „America s-a întors” și că este mai puternică ca niciodată.
Cu toate acestea, Iranul continuă să reziste, în ciuda loviturilor militare și a presiunilor economice. Pentru Trump, conflictul a devenit una dintre cele mai complicate provocări ale celui de-al doilea mandat, având în vedere creșterea prețurilor la benzină și nepopularitatea războiului, care generează diviziuni chiar și în rândul susținătorilor săi.
Un oficial de la Casa Albă a negat, în răspunsul oferit Reuters, că politica externă a președintelui ar fi ajuns într-un impas. Acesta a subliniat că discursul de la ONU a subliniat realizările administrației în protejarea intereselor americane, inclusiv prevenirea Iranului de a obține arme nucleare. Teheranul susține că programul său nuclear are scopuri pașnice.
Liderii lumii devin mai reticenți
Opoziția față de cererile lui Trump este evidentă și în relația cu aliații. Majoritatea partenerilor europeni și asiatici au refuzat să se implice în războiul cu Iranul, pe care Washingtonul l-a inițiat fără a-i consulta. Nici presiunile asupra Rusiei și Ucrainei pentru un armistițiu limitat în privința atacurilor asupra infrastructurii energetice nu au adus rezultate notabile.
La reuniunea ONU, câțiva lideri au criticat abordările bazate pe forță, deși nu l-au menționat direct pe Trump. Emmanuel Macron a avertizat asupra riscurilor unei întoarceri la „legea junglei”. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a condamnat intervențiile externe în alegerile din țara sa, afirmând: „Nu avem nevoie de portavioane care să ne patruleze apele. Avem nevoie de cooperare pentru a opri fluxul de arme și de bani care alimentează criminalitatea.”
Casa Albă susține că anumite declarații publice ale liderilor străini nu reflectă ceea ce aceștia discută în privat cu Trump. „Președintele nu este preocupat de demonstrații de imagine, ci de rezultate”, a afirmat oficialul menționat de Reuters.
Trump a obținut și un acord pentru extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, dar acest lucru este departe de obiectivul său inițial de a obține controlul asupra teritoriului.
Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, a rezumat schimbarea de atmosferă, afirmând: „Acum un an, puține țări îndrăzneau să se opună lui Trump. Acum Canada, Europa, China, Iranul, Rusia și altele sunt tot mai dispuse să spună nu.”
Chiar și Trump a comentat despre influența sa în discursul de la ONU, sugerând că „să vedem dacă am vreo putere. Poate că da, poate că nu. Vom afla destul de curând.”
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/saptamana-in-care-trump-a-vrut-sa-si-arate-muschii-dar-i-au-iesit-la-iveala-limitele
Sursa foto: Inquam Photos
