Daniel Dale, jurnalist CNN, subliniază că Donald Trump repetă constant afirmații false, uneori inventând povești insignifiante și folosind date eronate chiar și atunci când cifrele corecte l-ar avantaja. Aceste observații au fost făcute de Dale, care urmărește și verifică declarațiile lui Trump de un deceniu.
Activitatea sa a început în septembrie 2016, când lucra pentru Toronto Star ca reporter la Washington. La acea vreme, credea că va fi un proiect de scurtă durată, având în vedere că Trump era privit ca un candidat cu șanse minime la președinție. Pe parcursul celor patru ani următori, jurnalistul a înregistrat peste 8.500 de declarații false, renunțând să le verifice pe toate cu doar două luni înainte de alegerile din 2020, din cauza numărului prea mare.
Într-o analiză realizată pentru CNN, Dale reflectează asupra lecțiilor învățate în urma celor zece ani de observare a declarațiilor lui Trump, discutând despre creșterea numărului de afirmații false, motivele pentru care acestea sunt acceptate și impactul lor asupra dezbaterii publice.
Povești inventate despre lucruri mărunte
Dale afirmă că Trump nu este singurul politician care face declarații false, însă frecvența, diversitatea subiectelor și ușurința cu care acesta face afirmații ce pot fi infirmate îl diferențiază. Exemplele care l-au marcat pe Dale sunt adesea lipsite de importanță politică. De exemplu, Trump a pretins că a primit un telefon de la organizația cercetașilor americani, deși apelul nu a avut loc, și că a fost desemnat „Omul anului” în Michigan, deși nu a primit un astfel de premiu. De asemenea, a afirmat că sălile erau pline, în ciuda locurilor libere vizibile.
Afirmările false sunt repetate frecvent, ceea ce îi permite lui Dale să le verifice rapid, având deja informațiile necesare. Jurnalistul a observat și semne de alertă care indică o poveste falsă spusă de Trump, cum ar fi utilizarea apelativului „sir” pentru persoane neidentificate sau narațiuni despre bărbați care plâng în fața sa. În aceste narațiuni, Trump este întotdeauna prezentat ca având putere.
În ceea ce privește cifrele, Dale subliniază că acestea nu trebuie acceptate fără o verificare atentă. A descoperit erori în datele folosite de Trump referitoare la sondaje, inflație, investiții, prețuri și mărimea mulțimilor. Chiar și atunci când o statistică ar fi favorabilă, Trump alege adesea o cifră incorectă pentru a-și îmbunătăți imaginea.
Când apar problemele, cresc și afirmațiile false
Dale observă că perioadele cu cele mai multe afirmații false din partea lui Trump au coincis cu momente dificile pentru acesta, cum ar fi alegerile din 2018, scandalul Ucrainei care a dus la prima sa punere sub acuzare, pandemia de Covid-19 și alegerile din 2020, pe care le-a pierdut.
Trump preia teorii false din alte surse, pe care uneori pare să le creadă, iar faptul că o afirmație a fost infirmată nu îl oprește să o folosească în continuare. De exemplu, el a susținut că Statele Unite au avut cea mai mare inflație din istorie în timpul mandatului lui Joe Biden, recunoscând că afirmația este corectată, dar continuând să o repete.
Dale remarcă și o schimbare în modul în care colaboratorii lui Trump reacționează la întrebările despre afirmațiile sale false. Dacă în timpul primului său mandat aceștia ofereau rar explicații, acum purtătorii de cuvânt declară frecvent că Trump este „îndreptățit”, chiar și atunci când faptele contrazic afirmațiile sale.
De ce ajung atât de multe afirmații necontestate la public
Dale subliniază că și presa are o responsabilitate în modul în care acoperă declarațiile lui Trump. Multe publicații care îl susțin rareori verifică declarațiile sale, iar altele pot reproduce afirmații false fără a clarifica cititorilor ce este greșit. Problema este amplificată de ritmul rapid al știrilor și de numărul mai mic de reporteri, dar și de volumul mare de declarații ale lui Trump. Atunci când un politician face o singură afirmație falsă, presa poate să o investigheze și să o considere o știre importantă, însă repetarea constantă a acestor afirmații face ca multe să treacă neobservate.
Publicul este totuși îngrijorat, conform sondajelor realizate pe parcursul carierei politice a lui Trump, care arată că persoanele care nu îl consideră onest sunt de aproximativ două ori mai numeroase decât cei care îl percep ca atare. Există și susținători care acceptă sau apreciază afirmațiile false. În timpul unei vizite în 2017 în comunități pro-Trump din Ohio, Dale a întâlnit alegători care apreciau provocările pe care președintele le adresa politicienilor de la Washington, pe care îi disprețuiau. Stilul său direct poate părea sincer, chiar și atunci când afirmațiile sale sunt false, susține jurnalistul.
Dale crede că unele dintre cele mai dăunătoare afirmații pentru Trump sunt cele referitoare la prețuri. Alegătorii pot să nu cunoască detaliile politicilor, dar observă prețurile de la supermarket. Atunci când Trump afirmă că prețurile sunt mai mici decât în trecut, oamenii își pot compara propriile cheltuieli cu aceste declarații.
Consecințele nu sunt doar politice
Dale recunoaște că unele dintre minciunile lui Trump sunt atât de absurde încât îl fac să râdă. Cu toate acestea, în ansamblu, ele au adus multă daune țării. Jurnalistul amintește de atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Trump au intrat cu forța în clădirea Congresului, în urma unor săptămâni în care Trump a susținut fără dovezi că alegerile au fost furate.
De asemenea, Dale consideră că minimizarea de către Trump a pericolelor Covid-19 a dus probabil la pierderi de vieți. Consecințele au afectat și persoanele vizate de afirmațiile lui, jurnaliști, judecători și organizatori de alegeri au fost amenințați și hărțuiți. „Și democrația americană a avut de suferit din cauza tuturor acestor minciuni”, concluzionează jurnalistul.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/concluzia-amara-a-jurnalistului-cnn-care-a-documentat-zece-ani-minciunile-lui-trump-democratia-americana-a-avut-de-suferit
Sursa foto: Inquam Photos
